ȘTEFAN RUSU – „SPECII PE CALE DE DISPARIȚIE: PLEDOARIE PENTRU CARTEA ROȘIE A ARHITECTURII MODERNISTE”/Muzeul Național de Arte a Republicii Moldova
Specii pe cale de dispariție: Pledoarie pentru cartea roșie a arhitecturii moderniste
Perioada: 20 Ianuarie -20 Februarie, 2022
Locație: Muzeul Național de Arte a Republicii Moldova
https://www.mnam.md/
Expoziția este rezultatul unei cercetări în cadrul proiectului „Modernități insulare” axată pe arhitectura socialistă din Asia Centrală și Europa de Est și include o serie de imagini cu plante endemice juxtapuse cu arhitectura modernistă. Expoziția conține, de asemenea, documentarul „Întoarcerea din viitor” (Return from the Future) și eseul video „Frunze” realizate în perioada șederii în Asia Centrala și a mai multor călătorii de cercetare în Tadjikistan și Kârgâzstan între 2013-2019.
În ultimele decenii, concepte precum specii rare și pe cale de dispariție, conservarea biodiversității, protecția florei și faunei, sunt folosite tot mai frecvent în discursul public. Una dintre formele de conservare a biodiversității în Uniunea Sovietică a fost includerea lor în Cartea Roșie. Cartea Roșie a URSS-ului a apărut în 1974, iar prima ediție a fost publicată în 1978, și includea specii de plante rare. Printre acestea se regăseau și speciile de pe teritoriile Kârgâzstanului, Tadjikistanului și a Republicii Moldova. Ultima ediție a Cărții Roșii a fost tipărită în 1985. De atunci, cu puține excepții, lista plantelor rare nu a fost revizuită, iar Cartea Roșie nu a fost republicată. Flora și fauna din Kârgâzstan și Tadjikistan sunt încă incomplet explorate, iar multe plante rare nu au fost mediatizate. Unele dintre ele au zone de răspândire restrânse, fiind limitate la câteva lanțuri muntoase sau chiar mici văi.
Juxtapunerea imaginilor modernismului sovietic din Kârgâzstan, Tadjikistan și Republica Moldova cu imaginile plantelor rare din acele țări, implică un unghi diferit de interpretare a patrimoniului arhitectural, nu doar ca și clădiri singulare, ci și ca un context care necesită o abordare similară speciilor pe cale de dispariție și implicit protecția acestora. Unele clădiri, precum cele din documentarul „Întoarcerea din viitor” sunt incluse în patrimoniu național al Kârgâzstanului și, prin urmare, protejate de stat. Cu toate acestea, multe clădiri sunt în paragină, inadecvat întreținute în pofida statutului de monument din cauza aplicării ineficiente a legislației.
Punctul de plecare pentru conceptul asocierii plantelor pe cale de dispariție cu arhitectura din perioada socialistă vine de la Muzeul lui M. Frunze — o clădire în stil modernist din Bișkek proiectată de arhitecții G. Kutateladze și Y.Karikh în 1967. Muzeul deține un impresionant herbar (circa 1200 de piese) colectat de M. Frunze în timpul adolescentei sale. Herbarul pe care îl regăsim în videoul „Frunze” este o referință poetică la cariera neîmplinită a lui Frunze de a-și dedica viața științelor naturale. Starea de conservare și necesitatea păstrării arhitecturii moderniste precum muzeul dedicat lui M. Frunze dar și a altor clădiri remarcabile din Bișkek este subiectul documentarului „Întoarcerea din viitor”. Expozitia a fost concepută pentru Trieste Contemporanea, Italia unde a fost produsă și prezentată în 2021.
Expoziția va fi deschisă până la 20 februarie.
…………………………………………………………………………………………………………………..
Endangered Species: A plea for a Red Book of Soviet Modernism
Period: 20 January-20 February, 2022
Location: National Museum of Fine Arts of Republic of Moldova
https://www.mnam.md/
The exhibition is the outcome of a research, part of “Insular Modernities” project, focused on socialist architecture from Central Asia and Eastern Europe that includes a photo-series of endemic plants juxtaposed with modernist buildings, a documentary “Return From The Future” and the video “Frunze”. The research was undertaken by Stefan Rusu during an extensive stay and several trips in Tajikistan and Kyrgyzstan between 2013-2019. In the last few decades, concepts such as rare and endangered species, biodiversity conservation, protection of flora and fauna, Red Book and others are used more frequently. One of the forms of biodiversity conservation in the Soviet Union was the Red Data Books. The “Red Book of the USSR” was established in 1974 and the first edition was published in 1978, which included species of rare plants. Among them species found on the territories of Kyrgyzstan, Tajikistan and Republic of Moldova were included. The last edition of Red Book was in 1985. Since then, with few exceptions, the lists have not been revised and the Red Book has not been republished. The flora of Kyrgyzstan and Tajikistan is still incompletely explored. Many plants have never been illustrated. Some of them have narrow distribution areas, being confined to a few mountain ranges or even small valleys. Juxtaposing the images of modernist architecture from Kyrgyzstan, Tajikistan and Republic of Moldova with the images of rare plants from those countries, imply a different angle of interpretation of the architectural heritage, not only as singular buildings, but also as a context that need similar approach as endangered species and their protection. Some buildings, like those from “Return From the Future” documentary, are listed as national heritage of Kyrgyzstan and therefore protected by the state. However, some buildings are in decay, not maintained and preserved according to their status due to weak and inefficient application of the law.
The starting point for the concept of juxtaposing endangered plants versus modernist architecture comes from the Museum of Mikhail Frunze – a modernist building designed from Bishkek by G. Kutateladze and Y.Karikh in 1967. Among the museum collection there is an impressive herbarium (about 1200 items) assembled by the soviet revolutionary M. Frunze during his childhood. The herbarium from the video “Frunze” is a poetical reference to Frunze’s unfulfilled path to dedicate his life to natural science. The state of conservation and the need to preserve the modernist architecture such as the Museum of Mikhail Frunze and a series of other buildings are the subject of the documentary and the current exhibition.
The cultural heritage of the immediate past in the case of modernist aesthetics is directly connected with present and future urban developments. However, the preservation of modernist heritage in the current socio-economic situation and urban context is problematic, in some cases even dramatic. In reality, very often there is a lack of social awareness of its historic significance and value as unique monuments. The photo-series, the documentary and the video are an attempt to change this perception. The exhibition traveled to Chisinau from Trieste where it was produced and presented at Trieste Contemporanea, Italy in 2021.
BIO
Stefan RUSU (b. 1964 in Kâietu, Moldova). His artistic/curatorial agenda is geared towards the social and political changes in East European societies after the fall of the Berlin Wall and dissolution of the Soviet Union. Beginning with 2000 he was involved in the development of KSAK – Center for Contemporary Art, Chisinau where he produced curatorial projects and art initiatives and following the years 2005-06 completed Curatorial Training Program at Stichting De Appel in Amsterdam, where he co-curated “Mercury in Retrograde”.
In between 2014-2015 he developed a regional project in Central Asia, being the curator and editor of “Spaces on the Run” (2015). Urban transformations and the changes occurred in the public sphere where the subjects of his other curatorial endeavour – CHIȘINĂU – Art, Research in the Public Sphere (a project produced by [KSAK[-Center for Contemporary Art/Chisinau, 2010) – a cross-disciplinary platform that investigated the dominant institutional and political discourses that have shaped the society and the urban landscape of town in the course of its recent history. In 2012 he directed “Reclaiming the City” commissioned by 7th Berlin Biennial, which reflects on dramatic socio-economic structural changes, the physical transformation of the city following the dismantling of the Berlin Wall and the impact of gentrification processes on public space. In 2018 he participated in TAB Tbilisi Architecture Biennale – “Buildings are not enough” with site specific intervention –Block 89. Stefan is a member of IN SITU – European platform for Artistic Creation on Public Space: http://in-situ.info/en/.
His recent initiative, Insular Modernities, explores how the phenomena of socialist architecture formed in Eastern Bloc, is maintained, preserved and perceived in contemporary societies. Aiming at preservation of modernist heritage from Central Asia and Eastern Europe, it analyses in various formats (exhibitions, publications, documentaries, social networks, etc.) the former function and current state of conservation of socialist architecture, as well as the role and changing status of public space at the new turn of the history.
ART PLOSHADKA 