[Altfilm] Участие режиссера Георгия Агаджинян в проекте “15 Young by Young” – современная жизнь молодежи в постсоветстких странах.
watch?v=H1HXJ6yhyFM&feature=player_embedded
Altfilm Moldova
Filmul “La prison de Sasha”, in regia lui George Agadjanean, co-produs de Altfilm va rula Marti, 7 februarie pe ARTE Franta!!!
mardi, 7 février 2012 à 10:30
Rediffusions :
Pas de rediffusion
La prison de Sacha
… (France, 2011, 14mn)
ARTE F
Réalisateur: Georgy Agadjanean
…………………..
“15 Young by Young” – contemporary young life in post soviet countries.
Creative documentary series made by local filmmakers from Armenia, Azerbaijan, Belorus, Moldova, Georgia, Kazahstan, Kyrgyzstan, Latvia, Lithuania, Russia, Uzbekistan, Turkmenistan, Tajikistan, Estonia, Ukraine.
Producers: Ilona Bičevska, Serge Gordey
Avantis Promo ( Latvia) , Alegria ( France ) in cooperation with Arte France
Delivery December 2011
Concurs de Ex-libris către aniversarea a 180-a a BNRM
În dorinţa de a orienta artiştii plastici, studenţii din instituţiile de învăţământ de profil, spre tematica legată de istoria, rolul şi aniversarea a 180-a BNRM, Biblioteca Naţională, lansează un Concurs Naţional de Ex-libris.
Participanţii la concurs vor prezenta lucrările la Biblioteca Naţională, secţia „Colecţii de artă şi hărţi” până la data de 15 februarie 2012 pe adresa str.31 August 78-A, bl.2 colţ cu
str.Mitropolit Bănulescu Bodoni.
Informaţii la tel.: 24-04-21.
Vernisajul şi premierea lucrărilor vor avea loc la Biblioteca Naţională, în cadrul
manifestărilor SIC 2012, consacrat jubileului BNRM.
Ministerul Culturii al Republicii Moldova
Biblioteca Naţională a Republicii Moldova
Societatea Bibliofililor din Republica Moldova
Concurs de Ex-libris către aniversarea a 180-a a BNRM
În dorinţa de a orienta artiştii plastici, studenţii din instituţiile de învăţământ de profil, spre tematica legată de istoria, rolul şi aniversarea a 180-a BNRM, Biblioteca Naţională, lansează un Concurs Naţional de Ex-libris.
Biblioteca Naţională este principala bibliotecă a statului responsabilă de conservarea, valorificarea şi salvgardarea moştenirii culturale scrise şi numerice. Ea este succesoarea primei biblioteci publice din (Basarabia), Chişinău, care a fost inaugurată în anul 1832.
După 180 de ani de existenţă, Biblioteca Naţională deţine un fond de 2,5 milioane unităţi, care cuprinde publicaţii în 30 de limbi, stocate de la apariţia tiparului până astăzi. Biblioteca deţine un şir de colecţii, care cuprinde documente cu valoare bibliofilă: Carte veche şi rară, Moldavistica, Audivideoteca, Colecţia de artă şi hărţi.
Pe parcursul istoriei sale biblioteca a schimbat câteva edificii. Din anul 1961, biblioteca s-a mutat într-o clădire nouă, actualul bloc principal al Bibliotecii Naţionale de pe str. 31 August 78A.
În 1986 Biblioteca Naţională a mai obţinut şi o parte din fosta clădire a Seminarului Teologic, actualul bloc nr.2 al bibliotecii.
Simbolul Bibliotecii Naţionale este Cubul BN, care este aplicat pe ediţiile tipărite, în paginna WEB şi în Internet. Cubul simbolizează împlinire în timp şi spaţiu *
Concursul de Ex-libris se doreşte a fi un pas spre promovarea imaginii Bibliotecii Naţionale prin intermediul lucrărilor de Ex Libris.
Biblioteca îşi propune să promoveze lucrările artiştilor prin editarea unui Catlog.
REGULAMENTUL
Expoziţiei – Concurs de Ex-Libris
„ Biblioteca Naţională – 180 ani”
- Dispoziţii generale
1.1 Concursul de Ex-Libris, consacrat jubileului de 180 ani ai BNRM este organizat de Ministerul Culturii, Biblioteca Naţională a Republicii Moldova şi Societatea Bibliofililor din Republica Moldova.
1.2 Concursul este organizat în scopul promovării imaginii Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova şi familiarizarea publicului cititor cu lucrările de Ex-Libris în acest domeniu.
1.3 La Concurs sunt admise toate persoanele care acceptă prezentul Regulament.
- Organizarea şi condiţiile Concursului
2.1 Pentru organizarea şi desfăşurarea Concursului, aprecierea lucrărilor prezentate la Concurs, se instituie un juriu calificat, format din plasticieni (membri ai UAP), oameni de creaţie. Vor fi acordate următoarele premii:
Premiul I – 3000 lei
Premiul II – 2000 lei
Premiul III – 1500 lei
3 premii speciale – 500 lei fiecare
3 Menţiuni
2.2 Lucrările prezentate trebuie să conţină în mod obligatoriu inscripţia:
Biblioteca Naională 180 ani. R.Moldova; Ex-Libris şi numele titularului. Dimensiunea
maximă a lucrărilor va fi de 14×14 cm.
2.2 Autorii pot prezenta un număr nelimitat de lucrări în câte 2
exemplare fiecare. Operele trebuie semnate şi datate.
2.3 Sunt admise toate tehnicile grafice, inclusiv grafica de
calculator.
2.4 Lucrările vor rămâne în proprietatea organizatorilor, ele vor fi
înregistrate în colecţiile speciale ale Bibliotecii Naţionale, fiind folosite ulterior pentru organizarea altor expoziţii, precum şi pentru ilustrarea unor materiale tipărite, ca: reviste, cataloage, pliante, afişe (cu indicarea numelui autorului).
2.5 Participanţii la concurs vor prezenta lucrările la Biblioteca
Naţională, secţia „Colecţii de artă şi hărţi” până la data de 15 februarie 2012
pe adresa str.31 August 78-A, bl.2 colţ cu str.Mitropolit Bănulescu Bodoni.
Informaţii la tel.: 24-04-21.
arteharti@gmail.com
2.6 Vernisajul şi premierea lucrărilor vor avea loc la Biblioteca
Naţională, în cadrul manifestărilor SIC 2012, consacrat jubileului BNRM.
2.7 Prin faptul că înaintează lucrările la Concurs, participanţii, dau dreptul Bibliotecii
Naţionale de a prezenta lucrările în mass-media.
2.8. Biblioteca Naţională îşi rezervă drepturile de a prezenta lucrările de Ex Libris în
emisiuni TV, în presă, Internet, broşuri, video, filme, CD.
2.9. Va fi elaborat un Catalog al Expoziţiei, participanţii vor primi gratis câte un
exemplar.
2.10. Trimiterea lucrărilor înseamnă acceptarea integrală a acestui
Regulament.
2.11. Pentru asistenţa tehnică a expoziţiei se alocă minimum 300 lei.
În speranţa că ne veţi onora invitaţia de a participa la Concursul de Ex-Libris „Biblioteca Naţională – 180 de ani”, rămânem în aşteptarea confirmării Dumneavoastră.
Director general
al Bibliotecii Naţionale Alexei Rău
Preşedinte al secţiei Ex Libris,
Societatea Bibliofililor din RM Valeriu Herţa
Şef serviciu „Colecţie de artă şi hărţi” Svetlana Miron
* Sub semnul Cubului
170 de ani, cât împlineşte în acest august Biblioteca Naţională, constituie o durată suficientă pentru afirmarea identităţii şi lungirea numelui în veacuri. Calea şi darul, drumul parcurs în timp de această instituţie este unul urcător, ca al albinei ce-şi are urdina în vârf de munte. Şi precum din multele poveri scumpe, ce le strânge albina de la poalele muntelui, rămâne în fagure doar esenţa lor, tot aşa de acolo, de sus, drumul parcurs de BNRM se vede ca un semn sublimat care exprimă esenţa a ceea ce am devenit şi ce urmează să fim. Sau ca o signetă, o emblemă, o marcă.
La începutul ultimului deceniu al secolului trecut, graficianul Aurel Guţu a executat prima signetă a instituţiei noastre. La sfârşitul aceluiaş deceniu, Isai Cârmu a trecut acea emblemă prin crezetul său, aducând-o la perfecţiune. În acest an jubiliar, pictorul grafician Dragoş Popa Miu, mergând pe linia căutărilor primilor doi, a ajuns la imaginea unui cub, faţetele căruia conţin câte o signetă BN.
Ideea de cub este străveche, ea însemnând, în primul rând, împlinire în timp şi în spaţiu. Nichita Stănescu, în secolul trecut, a îmbogăţit-o cu noi sensuri relative la perfecţiune. Precum se ştie, perfecţiunea supremă, divină, este reprezentată prin sferă. Însă aceasta înseamnă nemişcare, moarte. Nici universul, cum a constatat Einştein, nu este sferic, ci cvasisferic. Perfecţiunea vie, mişcătoare, căutătoare, schimbătoare îşi are întruchiparea în cub, simbol ce reprezintă devenirea reală dar şi virtualitatea.
Dragoş Popa Miu a creat mai întâi un videoclip axat pe Cubul BN, din fiecare faţetă a căruia iese câte un set de imagini despre instituţie, despre Salonul Naţional de Carte şi despre alte forme de activitate ale bibliotecii. Cubul BN a devenit simbolul nostru în acest an jubiliar, fiind aplicat pe ediţiile tipărite, în pagina WEB şi în Internet. Cubul BN va deveni în zilele aniversare şi în continuare un totem al nostru, întruchipând într-o sublimare sacră, spiritul generaţiilor de bibliotecari ce au muncit în această instituţie timp de 17 decenii, îngerul nostru ocrotitor, izvorul secret de energii proaspete, înnoitoare, deschizătorul porţii viitorului.
Alexe Rău
Director general al Bibliotecii Naţionale
august, 2002
Denumirea originală: „Manon”
Libretul de Henri Meilhac şi Philippe Gille, după romanul « Istoria cavalerului Des Grieux şi a lui Manon Lescaut » de abatele Prévost.
Conducerea muzicală : Marin Balan Maestru în Artă
Regia : Sandu Vasilache Artist al Poporului
Scenografie și costume: Iurie Matei Maestru în Artă
Maestru de cor : Ion Brătescu
Coregrafie : Eugen Gârneţ Maestru în Artă
Traducere și adaptare: Ala Condrov
Premiera mondială : 19 ianuarie 1984, Opera Comică, Paris.
Premiera la Chişinău: 22 ianuarie 2012, Teatrul Naţional de Operă şi Balet.
Acţiunea are loc în Franţa , secolul XVIII
Actul I
Tabloul 1
Amiens, piaţa din faţa hanului. În aşteptarea diligenţei se plimbă orăşenii curioşi. Doi parizieni bogaţi Guillot de Morfontaine şi de Brétigny îşi petrec timpul servind băuturi în compania unor fete zvăpăiate. Gardianul Lescaut o aşteaptă pe Manon, verişoara sa, pe care părinţii, din cauza firii sale uşuratice, o trimisese la mănăstire, împotriva voinţei acesteia. Profitând de faptul că Lescaut a plecat, Guillot se apropie de tânăra fată, îi face curte, propunându-i inima şi averea. Manon îl ascultă curioasă, dar îi răspunde ironic, cu glume aspre. Privirea ei este atrasă de chipul unui tânăr timid, care şi-a făcut apariţia în piaţă. Este cavalerul de Grieux, care şi-a finisat studiile la Amiens, şi cu regret, îşi i-a rămas bun de la oraş. Frumuseţea splendidei fete îl cucereşte. Cavalerul îi exprimă admiraţia şi îi destăinuie deosebitele sale sentimente. Aflând istoria tristă a fetei, el îi propune să fugă împreună la Paris, unde nimeni nu-i va putea găsi.
Tabloul 2
Manon şi des Grieux savurează clipele pline de fericire în micul lor apartament din Paris. Des Grieux visează să se căsătorească cu iubita lui. El îi scrie tatălui său, cerându-i binecuvântarea. Pe neaşteptate, în locuinţa lor îşi fac apariţia Lescaut şi de Brétigni, care s-a degizat în haine de străjer. Lescaut ameninţă într-un ton violent că se va răzbuna pe amantul verişoarei sale. Dar, pricepând din scrisoare intenţiile serioase ale tânărului, îşi schimbă atitudinea. Între timp, de Brétigni încearcă să o convingă pe Manon să-şi părăsească iubitul sărac, promiţându-i o viaţă luxoasă plină de fast şi desfătare, atât de râvnite de tânăra fată. Manon, plină de îndoieli, rămâne îngândurată şi tăcută, des Grieux însă nu-i poate înţelege starea de spirit. Iarăşi se aude bătaia în uşă. Mistuită de presimţiri grele, Manon îl imploră să nu deschidă, dar tânărul râde nepăsător. Se aude zgomot de încăierare, după care fata vede prin geam cum nişte necunoscuţi îl aşează pe des Grieux în trăsură şi pleacă. De Brétigni a divulgat locul de trai al tinerilor şi servitorii contelui des Grieux, la ordinul acestuia, l-au răpit pe cavaler, ca să-l întoarcă acasă.
ACTUL II
Tabloul 3
Au trecut doi ani. Manon a devenit amanta lui de Brétigni, bucurându-se de lux, admiraţie, renume şi flaterie. Dar nimic nu-i poate înlocui sentimentul dragostei sincere şi pure trăite cu des Grieux. Intâmplător, ea află dintr-o discuţie auzită în piaţă, despre fostul ei iubit, care a decis să renunţe la societate şi s-a retras în seminarul Saint-Sulpice. Manon rămâne profund emoţionată de cele auzite. În zadar de Brétigny încearcă să o liniştească. In zadar Gillot, care mai speră să-i cucerească inima, a organizat tot aici în piaţă – special pentru ea – o reprezentaţie de balet. Părăsindu-i pe toţi, ea se îndreaptă la Saint-Sulpice.
Tabloul 4
Plină de remuşcări şi inspirată de gingaşul sentiment al dragostei reînviate, Manon îl imploră pe des Grieux să o ierte, îi jură fidelitate şi-i zugrăveşte tabloul fericit al viitorului lor comun. Tânărul abate încearcă în zadar să se opună ispitei, dragostea lui pentru Manon, pe care el aşa şi n-a putut-o uita, îl cucereşte din nou şi el părăseşte seminarul.
ACTUL III
Tabloul 5
Lipsa de surse, aduce tinerii îndrăgostiţi, la cazinoul „Transilvania”, care se bucură de proastă reputaţie. Printre jucători se văd Lescaut şi Guillot. După câteva momente de ezitare, des Grieux se lasă convins de Manon şi vărul ei să intre în joc, câştigând trei partiţii concomitent de la Guillot. Înfuriat acesta îl acuză de escrocherie, iar pe Manon o numeşte complicele lui. Poliţia îi arestează pe ambii. Apariţia bătrânului conte des Grieux, îl scuteşte pe tânărul cavaler de pedeapsă, acesta fiind eliberat. Manon însă a fost condamnată, fiind supusă deportării.
Tabloul 6
Pe drumul pustiu spre Le Harve, des Grieux aşteaptă coloana cu cei deportaţi, printre care este şi Manon. El i-a convins pe Lescaut şi gardienii săi să-l ajute s-o răpească pe Manon. Însă aceştia, la apropierea santinelei, îl părăsesc. Des Grieux reuşeşte să mituiască străjerul, salvându-şi iubita. Tinerii rămân în doi. Manon îşi plânge destinul şi visează la un viitor fericit. Ei au şansa să fugă, dar Manon nu poate face nici un pas. Şoptind cuvinte de dragoste, ea se stinge în braţele iubitului.
|
Roluri şi interpreţi |
||
| Manon Lescaut Cavalerul des Grieux Lescaut Contele des Grieux Guillot Morfontaine de Brétigny Paussette Javotte Rosette Hotelier Sergent Doi gardieni Locuitori, călători, jucători, vânzători, soldaţi Dirijor |
soprano tenor bariton bas tenor bariton soprano soprano mezzo- soprano bass bariton |
Rodica Picireanu Nicolae Busuioc Artist al Poporului Boris Materinco Artist Emerit Vitalie Cireş Vasile Micuşa Ivan Cvasniuc Artist al Poporului Mariana Bulicanu Irina Şciogolev Tatiana Vîrlan Alexei Botnaciuc Ştefan Donos Valeriu Moruz, Grigore Rîciu Artişti ai corului
|
[ART PLOSHADKA Video Salon] bd. Stefan cel Mare și Sfînt, de Vladimir Us, Chișinău 2011
“>http://vimeo.com/34585149]
bd. Stefan cel Mare si Sfint, 2011
video: 15’10’’
bd. Stefan cel Mare si Sfint, 2011
In my work I am interested in the forces and in the processes that shape public space in the former socialist countries and in Moldova particularly. Stefan cel Mare si Sfint Boulevard, which stands today for the main boulevard in Chisinau, is a research project through which I would like to reveal the names that this particular street had in the past, thus unveiling the past and present mechanisms that stay behind the process of writing the history. The name of Stefan cel Mare si Sfînt was attributed to this street in 1990, when Republic of Moldova became an independent state after the fall of the Soviet Union. In the process of research I found out that this particular street has changed its name at least seven times, changes that were operated under different regimes in the past.
By installing on the façade of the Chisinau city hall the historical names next to the current name of the street I express my concern for the fact that new historical narratives are built upon the old ones, while the latter are being erased as if they represented a treat for the previous ones, thus bringing to an end a possible public discussion about various issues related to our past.
Vladimir Us
fotografii de: Ana Lucia Nobre, Vladimir Us
[arthotel.oberliht] Michal Holy – expoziție / exhibition, CHIOȘC – program de rezidență pentru artiști / KIOSK – artist in residency program
Michal Holy – expoziție / exhibition
CHIOȘC – program de rezidență pentru artiști /
KIOSK – artist in residency program
Vladimir Us – curator
ARThotel
30 noiembrie 2011, ora 18:00
str. Gh. Asachi 53/1, lit. “A”, Chisinau
program: 30.11.2011 – 10.02.2012
marți – vineri, 14:00 – 18:00
preventiv va rugăm sa apelați la tel: + (373) 22 286317
harta / map
Moldova / Молдова
RO
- – – – -
Michal Holy se află la Chișinău începînd cu 9 septembrie 2011, unde ia parte la programul de rezidență pentru artiști CHIOȘC.
În această perioadă el a reușit să stabilească o relație personală cu spațiul urban al Chișinăului, traversîndu-l cu bicicleta și pe jos, în cautarea unor trăsături comune pentru orașul său natal Kosice.
Trecutul comunist prin care a trecut Republica Moldova și planurile sovietice de urbanizare a orașelor mari l-au motivat să exploreze subiecte apropiate trecutul socialist al Slovaciei. Pe de altă parte procesul de globalizare ce determina maniera în care se dezvoltă orașul Kosice își găsește echivalentul în efectele tranziției prin care trece Chișinăul.
Pe parcursul rezidenței Michal Holy a documentat cu ajutorul fotografiei străzile Chișinăului, locurile suprasolicitate de publicitatea stradală, instalațiile și suporturile pentru panourile de publicitate fiind documentate în paralel cu postamentele unor monumente ridicate în perioade istorice diferite. Atenția sa este captată și de faptul cum se comunică în Chișinău, limbile româna și rusa fiind utilizate simultan în diverse contexte, începînd cu strada și terminînd cu programele TV.
Perspectiva asupra Chișinăului, pe care o propune artistul în expoziția de la finalul rezidenței, este cea a unui oraș dezghețat, viața publică a căruia se auto-reglementează în dependență de necesitățile locuitorilor lui.
Vladimir Us
* * *
Michal Holy este absolvent al Școlii Tehnice secundare de Arte Decorative din Kosice, Slovacia (http://suvke.sk/nov), în prezent student la facultatea de Noi Media de la Universitatea Tehnică din Kosice (http://www.fu.tuke.sk). El este autorul unor instalații, proiecte de artă interactive, colaje foto și videoart.
Activitatea sa recentă constă în documentarea scenei de artă stradală locale în care el personal este prezent din 1998, editînd o revistă undergroud din Kosice și participînd la organizarea festivalului Street Art Communications (http://sacfest.org/en/news). Ocazional practică VJ-ing.
Teren / Floor
Programul CHIOȘC de rezindență pentru artiști
Spre deosebire de expozitiile de arta si proiectele gata facute, care circula in intreaga lume, programul CHIOSC de resedinta pentru artisti incurajeaza crearea unor lucrari noi, produse in raport cu contextul si realitatile locale. El ofera posibilitatea de a explora diferite probleme ce se refera la situatia Moldovei in general si de a analiza procesele care modeleaza astazi spatiul public al Chisinaului. Mai multe despre program: http://chiosc.oberliht.com/air
Rezidența lui Michal Holy este organizată în parteneriat cu Kosice 2013 – Capitala Culturala Europeana (http://www.kosice2013.sk/en), care la rîndul ei îl găzduiește pe Alexandru Raevschi, artist din Republica Moldova, într-un program de rezidență similar (K.A.I.R.) și beneficiază de suportul Ministerului Culturii al Slovaciei (http://www.culture.gov.sk/en).
Piedestaluri / Pedestals
EN
- – – – -
Michal Holy is in Chisinau since September 9, 2011, where he takes part in KIOSK artist in residency program.
During this period he has established a relation with Chisinau urban space, crossing it on the bicycle and by feet, looking for common for his native city of Kosice features.
The communist past that Republic of Moldova went through and soviet urbanist plans developed for major cities made him search and explore subjects related to the socialist past of Slovakia. On the other hand the process of globalization that determines the way Kosice is being developed is equally important as the effects of transition that Chisinau is facing today.
During his residency Michal Holy has been documenting with the means of photography the streets of Chisinau, places overloaded with outdoor publicity, structures and supports for billboards along with the pedestals supporting monuments that were erected in different historical periods. His attention was also captured by the way people communicate in Chisinau, using both, romanian and russian languages in various contexts, starting with the street and finishing with TV programs.
The perspective over Chisinau that the artist is offering in his final exhibition at the end of his residency, is of a free city with a self-regulated public life, according to its inhabitants’ needs.
Vladimir Us
* * *
Michal Holy graduated at secondary technical school of applied arts Kosice, Slovakia (http://suvke.sk/nov), recently studying New Media at Technical University Kosice (http://www.fu.tuke.sk) creating installations, interactive art, video art, photo collages.
Michal recently documents the local street art scene in which he is personally active since ’98, preparing magazine about underground art in Kosice, helping organizing SACFEST (http://sacfest.org/en/news), occasionally doing VJing.
Fluturașe albe / Blank Flyers, performance, Chisinau 2011
KIOSK artist in residency program
Unlike ready-made exhibitions and projects that circulate worldwide, the KIOSK AIR program encourages creation of new work in relation to the local context and reality. It offers the opportunity to explore various issues that relate to Moldova’s situation in general and to analyze the processes that shape Chisinau’s public space today. More about the program: http://chiosc.oberliht.com/air
The residency of Michal Holy is organized in partnership with Kosice 2013 – European Capital of Culture (http://www.kosice2013.sk/en) that is also hosting in a similar residency program (K.A.I.R) a Moldovan artist – Alexandru Raevschi, and is supported by Slovak Ministry of Culture (http://www.culture.gov.sk/en).
postări pe ChișinEU / posts on ChisinEU
Blocuri cu apartamente / Block of flats
Documentarea reședinței / Documentation of the residency
imagini de la expoziție / images from the exhibition:
http://spalatorie.md/
PREMIERA
de Nicoleta Esinencu,
Veaceslav Sambriş,
Doriana Talmazan,
Irina Vacarciuc
“Şi cei care n-au dovedit sa fugă, i-o strâns aici in Edineţ, i-au îngrădit. Aici la marginea oraşului o fost nişte locuri părăsite. Aici în margine era casa noastră, era penultima casă din oraş. Şi peste drum au deschis lagărul de evrei.” (Clear History)
Proiect susţinut de ERSTE Foundation.
[fondulculturii] Colocviu International: “Tehnici si materiale pentru restaurarea monumentelor de arhitectura”
Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău și Facultatea de Arhitectură și Urbanism de la Universitatea Tehnică din Moldova, în colaborare cu Uniunea Arhitecților din Moldova și Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelor din Moldova, organizează colocviul internațional „Tehnici și materiale pentru restaurarea monumentelor de arhitectură”.
Prelegerile din cadrul colocviului vor dezbate despre bunele practici în domeniul restaurării monumentelor istorice: materiale, tehnici și atitudine. În cadrul evenimentului se va face o exemplificare pe analiza Casei Zemstvei Basarabene – clădire istorică din centrul Chișinăului pe care ICR Chișinău are de gand să o restaureze ca sediu și pentru un Centru Muzeal și Multidisciplinar.
Prin intermediul ICR Chișinău evenimentul beneficiază, alături de reputați specialiști locali, de prezențe notabile din domeniul salvării monumentelor de patrimoniu, fiind anunțată prezența lui David Baxter – director program, Director Programe Europene, IHBC- Centrul de specializare în reabilitarea patrimoniului construit – Castelul Bánffy din Bonţida, România, Dragoș Marcu – inginer, profesor la Universitatea de Arhitectură și Urbanism din București, proiectantul structurii celor mai înalte cladiri în România, Șerban Sturdza – arhitect, vicepreședinte Fundaţia Pro Patrimonio și vicepreşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, Angelo Roventa – arhitect, autorul celebrului „Cub negru” – clădirea provizorie a Teatrului Național din Iași
Evenimentul va avea loc la pe data de 25 ianuarie 2012 la ora 10.00, la Facultatea de Arhitectură și Urbanism de la Universitatea Tehnică din Moldova, Chișinău, Bulevardul Dacia Nr. 39, Corpul de studii nr. 9, Aula 212.
Pe data de 26 ianuarie 2012, începând cu ora 11.00, va avea loc analiza obiectivului denumit Casa Zemstvei (Chișinău, strada Sciusev, nr.103), intrarea prin curtea Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală.
http://fondulculturii.wordpress.com/2012/01/21/colocviu-international-tehnici-si-materiale-pentru-restaurarea-monumentelor-de-arhitectura/
[ART PLOSHADKA galerie] Проект (Chsn-Ksc) Александра Раевского в выставке “K.A.I.R. lab”, Кошице, Словакия
This slideshow requires JavaScript.
Проект: (Chsn-Ksc)
Какими средства мы заменили советское архитектурное наследие?
Какую альтернативу вчерашнему дню мы предлагаем сегодня?
Как повлияли состоявшиеся изменения на публичную сферу?
Это одни из основополагающих вопросов, которые будут плотно рассматриваться в рамках моего исследования, что произошло в наших странах за годы независимости.
Александр Раевский
………………………………………………….
Project:(Chsn-Ksc)
Which means we have replaced the Soviet architectural heritage?
What is the alternative to yesterday’s day we offer today?
How have the changes taken place in the public sphere?
This is one of the fundamental issues that will be closely analyzed in the framework of my research, what has happened in our country since independence.
Alexander Raevski
…………………………
[erizanu.cartier.md] Cartile anului 2011
Basarabenii (Lista a II-a)
Mulțumim celor care au semnalat aparițiile anului 2011: Mircea V.Ciobanu, Mihail și Alexandru Vakulovski, Igor Ursenco.
Am ajuns la:
Proză
1. Emilian Galaicu-Păun, Ţesut viu, 10×10, Cartier
2. Mihai Vakulovski, Tovarăşi de cameră. Student la Chişinău, Cartea Românească
3. Iulian Ciocan, Tărâmul lui Saşa Kozak, Tracus Arte
4. Marcel Gherman, Cartea viselor, Arc
5. Claudia Partole, Ultima amantă, Arc
6. Anatol Moraru, Nu mă tentează, Cartier
7. Leo Butnaru, Îngerii şi râsu-plânsu, Ideea europeană
8. Oleg Serebrian, Cântecele mării, Cartier
9. Dumitru Crudu, Oameni din Chişinău, Tracus Arte
10. Mitoș Micleușanu, Trepanoia, Art
11. Igor Ursenco, S.T.E.P., Herg Benet Publishers
Poezie
1. Arcadie Suceveanu, Fiinţe, umbre, epifanii, Arc
2. Vasile Romanciuc, Purtătorul de cuvânt al tăcerii, Arc
3. Călina Trifan, Femeile trăiesc cum respiră, Arc
4. Leo Butnaru, Jefuindu-l pe Picasso, Vinea
5. Ecaterina Bargan, Cântece de la șase, Gunivas
6. Ana Rapcea, Dulceaţă de coarne, Lumina
7. Diana Iepure, O sută cincizeci de mii la peluze, Casa de Pariuri Literare
8. Doina Postolache, Poeme cu molii, Prometeu
9. Nicolae Leahu, Alungarea muzelor din cetate, Cartier
Eseu/Literatură de frontieră
1. Aureliu Busuioc, În căutarea pierderii de timp, RAO- Prut Internaţional
2. Valentina Tăzlăuanu, Lumea după Hamlet, Lumina
3. Tamara Cărăuş, Capcanele identităţii, Cartier
4. Lucreţia Bârlădeanu, Scrisori din Paris, Arc
5. Doina Postolache, 601 sau Valiza cu busole, Arc
6. Mihai Vakulovski, Portret de grup cu generaţia 80, Tracus Arte
7. Iurie Colesnic, Chișinăul din Amintire, Grafema Libris & Ulisse
8. Iurie Colesnic, Autori de la Viața Basarabiei, Grafema Libris & Ulisse
9. Alexei Vakulovski, În gura foametei, Institutul Academiei Victimelor Totalitarismului
10. Ion Țurcanu, Descrierea Basarabiei, Cartier
11. Mihail Vakulovski, Zece basarabeni pentru cultura română (interviuri cu tinerii dintre milenii), Casa de Pariuri Literare
Antologii
1. Nicolae Popa (antologator), Cartea poeziei 2011, Arc
2. Dumitru Crudu (antologator), Covoare moldoveneşti. 16 tineri prozatori basarabeni, Grafema Libris
3. Igor Ursenco (antologator), Alertă de grad zero în proza scurtă românească actuală, Herg Benet Publishers
[ziar.jurnal.md] Scriitori şi editori // RUPEREA RÂNDURILOR
Tema de azi o credeam inactuală, dar m-am convins, în discuţiile cu colegii scriitori, că lumea încă mai trăieşte cu visurile trecutului socialist. Prima prejudecată e una generală. Cineva mai crede că azi poţi trăi din scris. Din beletristică. Un coleg de facultate şi prieten vechi, deşi umblat prin lume (documentat, cum ar veni), îmi vorbea de intenţia de a edita o carte de poezii. Tatona terenul. La ce ţi-ar trebui, îl întreb (omul e trecut de vârsta viselor romantice), nu vezi că nimeni nu citeşte poezie? Răspunsul (genial!): poeziile voastre (proaste, bineînţeles) nu le citeşte nimeni, pe ale mele le vor citi.
Răspunsul este şi emblematic. Fiecare crede că nu se vând alte cărţi, pe când ale mele!.. vor fi o revelaţie şi vor da lovitura. Altfel de unde dorinţa de a-şi vedea opera tipărită? Nu întreb pe nimeni de ce scrie, asta e o boală, de asta nu scapi. Dar când ajungi să-ţi tipăreşti cartea, iar editorul şi difuzorul îţi spun că nu se cumpără (deductiv, nici onorariu nu au cum să-ţi plătească), vezi în toate o conspiraţie împotriva cărţii tale şi împotriva ta. Un banc pe această temă: Impresarul unei cântăreţe ruse telefonează la Tallinn: Cum se vând biletele pentru concert? Răspuns: se vând foarte bine. Dar nu se cumpără!
Şi cărţile se vând bine, dar nu se cumpără. Cu câteva excepţii (de regulă, e vorba de aceiaşi editori şi scriitori). Şi nu există aici o conspiraţie a librarilor şi a editorilor. Librarii noştri în acest sens sunt încă toleranţi. În alte ţări, cartea care nu are vânzări este scoasă din librării (obiect estetic, simbol al cunoştinţelor, în librării, cartea e marfă). Mai mult (aici intuiesc valul de huiduieli): ea se dă la topit. Noi o mai păstrăm. Sperăm că cititorul se va năpusti odată să o cumpere. Păstrăm cărţile, chiar dacă ele ocupă (foarte mult) loc. Iar librarii stau zgribuliţi şi trişti în aşteptarea cititorilor. De unde? La noi toată lumea scrie!
În ceea ce ţine de editori, chiar îmi pare rău de opinia preconcepută că ar fi nişte căpcăuni care se ghiftuiesc din truda scriitorilor. Editarea de carte este o afacere, bineînţeles, şi, în câteva – rare! – cazuri, este chiar un business prosper. De cele mai dese ori însă e o afacere absolut nesigură, chiar falimentară, în condiţiile în care nu există solicitanţi. Dar chiar şi acolo unde lucrurile, de bine-de rău, merg, astea nu se datorează scriitorilor. Nu există editor care şi-a făcut avere din tipărirea scriitorilor autohtoni contemporani. Cine dintre editori ar renunţa să tipărească o carte dacă aceasta i-ar aduce beneficii?
Dimpotrivă, fiecare editor (dacă volumul nu este subvenţionat în vreun proiect, de vreun sponsor sau chiar de autor) face un gest caritabil editând cărţile scriitorilor contemporani. O investiţie în cultură, aş spune, dar forţez nota: o investiţie trebuie să-ţi aducă dividende. Pe când aici te alegi doar cu stima. Am scris şi mi-am amintit cum îi „iubesc” oamenii de cultură pe aceşti „rechini”. Îmi retrag fraza. Nu te alegi decât cu cucuie şi poate cu un soi de satisfacţie interioară pe care nu ţi-o poate lua nimeni.
Şi asta după ce ai investit bani, după ce ai cheltuit timpul tău şi al colegilor, munca (ta şi a angajaţilor), după ce ai plătit hârtia şi tiparul, după ce ai rugat difuzorul de carte să ia exemplare, să le expună, ştiind foarte bine că nu se vor vinde… Toate acestea fiind limpezi, de unde prejudecata genialităţii cărţilor şi a conspiraţiei obscure împotriva scriitorilor?
Poate, în semn de protest, să ne lăsăm de scris? Variantă alternativă: să deschidem propria editură, ca să profităm şi să prosperăm. Nimic mai simplu!
Mircea V. CIOBANU
